# 0
Orezul – cereala de baza

Simbol al fertilitatii si fericirii, orezul este in prezent una dintre cele mai consumate cereale din lume, fiind in unele tari principala sursa de energie alimentara. In bucatarie se caracterizeaza prin posibilitatea de a fi combina cu orice ingrediente in foarte multe preparate.

Cu toate acestea, secretul pentru a obtine un orez bun consta in alegerea tehnicii de gatit cea mai potrivita pentru fiecare fel de mancare, obtinand astfel orez uscat, zemos sau cremos, care satisface asteptarile celui mai exigent gurmand.

Cultivat de mii de ani pe pamanturile din Orientul Indepartat, unde este inca baza alimentatiei, orezul a cucerit treptat gusturile celorlalte regiuni ale lumii, pana ce a devenit un aliment de baza, care nu ne plictiseste niciodata, dupa cum spune un proverb oriental.

Tipurile de orez
Orezul, bobul unei plante graminee, alaturi de grau si porumb reprezinta cele mai importante cereale. Cultivarea sa este raspandita in intreaga lume, in regiunile mlastinoase temperate sau calde si umede. Este alimentul de baza in tarile orientale si intr-o mare parte din America de Sud si Africa. Diferitele sale soiuri se disting prin forma si tratare.

Dimensiune

Bob lung – este un bob lung si subtire, care dupa gatire ramane intreg si cu boabele separate.
Bob mijlociu – mai scurt si mai gros decat cel cu bob lung, are o textura moale si suava atunci cand este gatit.
Bob scurt – este practic rotund, se umfla mult si tinde sa se lipeasca la gatit.

Procesul industrial

___

Integral – se obtine dupa indepartarea invelisului tare care protejeaza bobul atunci cand acesta este pe spic, dar pastreaza o parte din taratele din coaja.

Alb – este orezul supus unui proces de “decojire” pentru a elimina partial sau total cuticula (taratele) care acopera bobul si germenul.

Vaporizat – bobul este supus unui tratament cu aburi inainte de decorticare pentru a facilita procesul. Astfel orezul isi mentine substantele nutritive din tarate.

Prefiert – orezul este fiert si spart, ceea ce accelereaza procesul, care se reduce de la cele 20 de minute traditionale la doar 5 minute.

Compozitia bobului de orez (ce contine orezul)

Endosperm: carbohidrati, proteine.
Germen: Antioxidanti, vitamina E, vitamine din complexul B
Tarate: Fibre, vitamine din complexul B, minerale.

Factorul determinant

Orezul este compus in principal din amidon, un carbohidrat care se gaseste in cereale, bulbi si tuberculi. Este compus din amiloza si amilopectina, iar proportia fiecareia dintre ele determina caracteristicile orezului. Cu cat are mai multa amilopectina, cu atat boabele sunt mai lipicioase.

Ca si celelalte doua cereale foarte importante, porumbul si graul, orezul a fost considerat un cadou din ceruri si a fost considerat un simbol al fertilitatii, fericirii, norocului si vietii lungi. Acesta este motivul pentru care atat in Orient, cat si in Occident se arunca peste tinerii casatoriti, desi cu siguranta emigrantii din Asia au fost cei care au extins acest obicei.

Aliment sacru

Originea orezului ca planta alimentara dateaza din anul 6000 i.Hr., in sud-estul Asiei. Se crede ca a inceput sa fie cultivat in jurul anului 3000 i.Hr. in mod independent in trei regiuni diferite: China, India si Indonezia, de unde s-a raspandit in intregul Orient Indepartat, pentru a deveni un aliment cheie, de baza in gastronomie. Exista numeroase retete cu orez. De fapt, importanta culturala atribuita orezului a fost atat de mare, incat in unele tari din Asia a fost folosit ca moneda de schimb in tranzactiile comerciale.

Cultivarea sa s-a raspandit incet in Asia de Vest si bazinul Marii Mediterane sub Imperiul Persan, in jurul anului 800 i.Hr., dar nu se cunoaste consumul sau in imperiile grec si roman. Astfel ca aceasta graminee nu s-a bucurat de acelasi succes in Europa, pana cand a fost introdusa de catre arabi in jurul secolului al X-lea prin intermediul Spaniei. Odata cu sosirea europenilor in America, orezul a fost cunoscut si pe acest continent.

Sunt multe legendele, ritualurile si ceremoniile orientale care vorbesc cu reverenta si respect despre orez, atribuindu-i un caracter sacru.
Conform mitologiei hinduse, planta de orez a crescut pentru prima data pe mormantul tinerei si frumoasei sotii a zeului Silva, care a vazut in aceasta planta spiritul iubitei lui si a transformat-o in hrana pentru oameni.

Orezul in bucataria internationala

Aproape fiecare tara are maniera proprie de a pregati orezul, desi in principiu este vorba de orez uscat, zemos, alb sau cremos. Tehnicile din momentul gatirii dau nastere unor feluri de mancare variate si atragatoare, dintre care unele extrem de cunoscute la nivel international, precum paella spaniola si risotto italian.

Feluri principale

Pentru a-l prepara “in stil oriental“, orezul cu bob mediu sau lung se fierbe in apa din abundenta, cu sare, si apoi se scurge. Boabele raman separate si intregi ca in “orezul trei delicii”.

Orezul zemos se pregateste in oale inalte sau vase de lut, iar la finalizarea procesului de fierbere inca mai patrastreaza o parte din lichid. Limitele extreme sunt supele.

Gatitul “in stil spaniol” este metoda utilizata pentru orezul “uscat”, ca pentru paella. Intr-un pic de ulei se prajeste orezul si se toarna cantitatea dubla de apa clocotita.

In Filipine, orezul este acoperit cu apa rece, astfel incat, atunci cand se introduce mana vertical, ajunge la varful degetului mare. Se acopera si se fierbe pana cand toata apa este absorbita.

Pentru a face pilaf de orez, se prajeste orez cu bob mediu sau lung in grasime, apoi se fierbe cu doua parti de apa la o parte de orez si, cand este pe jumatate gata, se pune in cuptor.

Risotto italian este orezul cremos cel mai cunoscut. Orezul se prajeste in grasime cu ceapa tocata si, amestecand in continuu, se adauga mai intai vin (conform retetei) si apoi supa.

Liderii producatori

China (30,6%), India (22,2%) si Indonezia (8,4%) sunt producatorii cu renume mondial si impreuna cu restul Asiei, realizeaza 91% din productia totala de orez. America de Sud se alfa pe locul al doilea, cu 3,2% din productia totala, si se mai remarca zone din Brazilia (1,7%) (locul zece la nivel mondial) si Columbia (0.3%) (al doilea producator din America de Sud).

Etichete:

Leave A Response